Pentru cei care sunt into photoshop and graphic design, daca va teleportati aici, gasiti cateva pensule free foarte misto pe care puteti sa le injectati creatilor personale. Enjoy.
early day tune: Radiohead- karma police
Pentru cei care sunt into photoshop and graphic design, daca va teleportati aici, gasiti cateva pensule free foarte misto pe care puteti sa le injectati creatilor personale. Enjoy.
early day tune: Radiohead- karma police
Nu am cuvinte pentru a descrie clipul de mai jos. Watch and enjoy. I envy this guy. Pentru o rezolutie HD, incercati aici. Possibly the nicest video ever made.
Campionatul european e in desfasurare asa ca ramanem in terenul sportului care ne-a dezamagit un pic acum patru zile. Din pacate, favoritii mei, croatii, au deraiat si ei, fiind tamponati de hummerul turcesc, carora cred ca li s-ar fi potrivit cel mai bine sloganul “Impossible is nothing” dupa ispravile din ultimele 3 meciuri, asa ca nu-mi ramane decat sa sper ca vor castiga olandezii turneul. Au fost un munte de bunavointa in meciul cu noi.
Aniuei, mi-am adus aminte de un clip publicitar care-mi place foarte mult. Te motiveaza si te inspira. A fost considerat al 2-lea tv ad al anului trecut. Click mai sus and enjoy.
later edit:
si-au dat cu stangu-n dreptu’ si olandezii. Revin bolsevicii in prima linie.
Gata. Konec. Nu mai dau verde preferintelor, ca parca iar vad ca a doua zi, favoritii mei iisi cumpara bilete de avion.
Fiindca saptamana a intrat in ultimul ultimul tur de pista si mai are un pic si trece linia de sosire a week-end-ului, fiindca mai trebuie sa bucuram si sinapsele cerebrale dupa antrenamente obositoare la 400 de metri garduri, fiindca n-am niciun chef sa scriu un pomelnic ca cel de acum 3 zile, sit down, relax and enjoy the day tune: Morcheeba – Enjoy The Ride.
.
Si va recomand sa ascultati si restul melodiilor de pe albumul Dive Deep.
M-am gandit vreo juma’ de ora daca sa scriu sau nu insemnarea, dar tactica din meciul cu franta se dezbate pana la anihilare mentala. Si, desi calmul meu are borna situata undeva la nivelul Everestului, tocatorii de vorbe proaste ma scot din sarite. Toti sictiritii de serviciu lanseaza numai verdicte, nefiind cutreierati de nicio urma de indoiala, se-ncrunteaza si vor sa puna lucrurile la punct definitiv, se-ntrec in ironii scremute (“Banel Nicolita n-a invatat imnul, asa ca trebuia sa fluiere…”), nu le mai convine nimic.
Traieste printre noi o specie “superioara” care doreste neaparat sa ne azvarle din vartejul erorilor, sa ne arate calea cea buna, care adulmeca aburii esecului, tinand degetele incrucisate la spate, doar-doar se va adeveri verdictul pe care l-au dat, confirmandu-le astfel statutul de experti. “Daca vom juca la fel cu Italia, ma tem ca ne vor da de la 5 in sus…” suntem avertizati c-un aer sobru de “expertii” infailibili. Daca le stiu ei pe toate asa bine, ce tactica trebuie adoptata, ce jucatori trebuie folositi, in ce sistem trebuie sa-nceapa echipa, de ce nu antreneaza ei echipe formidabile din Europa, de ce nu castiga ei cupe europene? Nu am sa-nteleg niciodata chestia asta.
Acum 5 ani, si-au pus mainile-n sold si-au tuguiat buzele cand Hagi a introdus 6 atacanti in barajul cu Slovenia, acum se indigneaza ca jucatorii au fost prudenti in fata unei echipe care are in ultimii 10 ani are mai multe finale de campionat mondial si european jucate, decat Romania calificari. Italia (2006) si Grecia (2004), exemplele care-mi vin cel mai rapid in minte, au castigat titluri in felul asta, cu o tactica infailibila ca sa-i citez pe cei de la l’equipe, care in viziunea “expertilor” sunt niste prosti cand scriu asta, nu-i asa baieti? “Les joueurs de l’Est portent une lourde responsabilité dans le résultat a minima des Bleus. Ils les ont contenus avec une organisation infaillible et un investissement physique considérable” sau Elle a su jouer de manière très intelligente, en se montrant très solidaire. ), iar noua nu ne convine. Vrem 5 atacanti in primul 11, care sa marcheze 4 goluri in primele 18 de minute, de parca am juca cu Insulele Feroe, nu cu vicecampioana mondiala. Deh, toti sunt experti in fotbal, politica si femei. Abia asteapta niste evenimente de genul Romania – Franta, un prilej excellent sa-si foloseasca mai mult gura decat creierul.
Eh, acum la final, partea buna, e ca mi-am adus aminte ca trebuie sa (re)vad Usual Suspects.
The South Pacific country of Vanuatu has been voted the happiest place in the world so what makes its inhabitants such a happy lot?
Jean Pierre John is living the dream. That popular fantasy of owning one’s own island, complete with swaying coconut palms, coral sea and tropical forest, is his for real.
[...]All the family’s food comes from on or around Metoma. Coconuts, yam, and manioc – their staple diet – are all grown on the island and then, of course, there is a sea full of fish to harvest. [...]
Reportajul din Vanuatu si articolul care-l insoteste il puteti citi, daca va teleportati browserul aici. Si-n timp ce-l parcurgeti, daca doriti sa va sageteze timpanul o melodie mischteaux, puteti asculta si Skye – feel good inc.